Arealul protejat Preajba-Făcăi

Apa nu e un produs commercial, e un patrimoniu!

    În vecinătatea imediată a municipiului Craiova, se află un loc ce ar putea fi un adevărat paradis, ,,Aria Naturală Protejată Complexul Lacustru Preajba-Făcăi“. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Dolj, în nordul satului Preajba, în imediata apropiere a drumului național DN55, care leagă orașul de reședință al județului, de portul Bechet.

    

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată în anul 2000 și se întinde pe o suprafață de 28 hectare. Aria naturală reprezintă un complex lacustru (lacuri, mlaști, cursuri de apă, păduri aluviale, dune de nisip, terenuri arabile, pajiști) în nord-vestul Câmpiei Romanaților o subdiviziune a Câmpiei Române (link) aflată în partea vestică a acesteia ce adăpostește o mare varietate de floră și faună specifică zonelor umede.

       

 Zona este specifică de ses, aflându-se în nordul Câmpiei Olteniei, fiind flancată de dealuri line, aparţinând limitei sudice a Piemontului Getic, la o altitudine de 125m.

        Situate geografic într-o zona de câmpie, lacurile au luat naştere în urma barării unui mic afluent al Jiului, al cărui bazin hidrografic cuprinde peste 50 de izvoare şi care reprezintă sursa principală a debitului râului Valea Preajba. 

      Complexul este format din cinci iazuri, dispuse în trepte, care au o suprafaţă totală de 28 de hectare, alimentate permanent de izvoare puternice.            
      Particularitatea ecologică a zonei constă în faptul că într-un spaţiu geografic, relativ restrâns, sunt grupate o diversitate de ecosisteme acvatice continentale: izvoare, pâraie, râuri, lacuri şi mlaştini. Fiecare  dintre acestea imprimă caracteristici proprii biocenozelor şi populaţiilor de plante şi animale.

  

              

     Flora şi fauna rezervaţiei sunt specifice zonelor umede cu apă dulce, iar varietatea şi abundenţa lor este favorizată de belşugul apei. Impactul antropic asupra ecosistemelor naturale reprezintă problema cheie a relaţiilor dintre om si mediul înconjurător. Modul în care sunt concepute aceste relaţii determină, în ultimă instanţă, un efect pozitiv sau negativ ce vizează ambele părţi: mediul natural şi societatea umană. 

      Modul în care sunt concepute aceste relaţii determină, în ultimă instanţă, un efect pozitiv sau negativ ce vizează ambele părţi: mediul natural şi societatea umană. Activităţile umane, de orice natură, îşi lasă din ce în ce mai mult şi mai greu amprenta asupra mediului înconjurător.
        Câteva dintre speciile care pot fi observate in zona Preajba-Făcăi:
       Specii de păsări: egreta albă, barza albă, egreta mică, lişiţa, raţa cu cap castaniu, gâsca mare, privighetoarea de baltă Mamifere: hermelina, şobolanul de apă, nevăstuică, bursucul, hârciogul Reptile: şarpele de apă, şopârla de stepă, guşterul, broasca ţestoasă, broasca testoasă de apă, ţigănuşul Flora: rogoz, stânjenelul de baltă, papura cu frunza lunga, nufărul galben, lintiţă

Barza albă (Ciconia ciconia ) 
  Este o pasăre acvatică cu gâtul lung, care trăiește în regiunile calde ale lumii, pe langa mlaștini sau pe marginea bălților.
Ea își construiește cuibul pe acoperișuri, coșuri și pe turnurile bisericilor. Se alimentează în câmp și locuri deschise, unde există umiditate. Toamna, berzele europene zboară în stoluri spre sud, în Africa, și primăvara obișnuiesc să se întoarcă la același cuib abandonat cu șase luni în urmă. În general, folosesc un singur cuib mai mulți ani la rând. Berzele emit un sunet specific cu repetate lovituri de cioc, cu acest sunet berzele comunică între ele. Capul este rotunjit, prevăzut cu un cioc lung, conic, drept, care se continuă cu un gât lung și mlădios.

 Nufărul galben (Nuphar lutea)
Au tulpini lungi (rizomi) înfipte în mâl. Frunzele se pot clasifica în două tipuri: un tip de frunze subacvatice și frunzele plutitoare de la suprafața apei cu camere cu aer, în formă de inimă și cu un pețiol lung. Florile sunt frecvent aromate, au petalele de culori diferite așezate pe mai multe rânduri.





Pericolele care amenință distrugerea zonei...

• Nivelul scăzut de trai şi menţinerea unor tradiţii, dar şi inexistenţa depozitelor amenajate pentru deşeuri fac ca marginea satelor, care coincide în cea mi mare parte cu o limită a ariei, să fie o continuă groapă de gunoi. Pericolul îl reprezintă eutrofizarea şi colmatarea bălţilor, degradându-se astfel habitatul speciilor .
• Pescuitul se realizează, în mare parte, cu undiţa, individual... Pericolul este reprezentat de distrugerea cuiburilor şi de uciderea puilor, dar şi de deranjul constant asupra păsărilor prin prezenţa umană sau înghiţirea acelor, firelor de pescuit .
•  Braconajul . În zonă se practică vânătoarea, fiind ucişi şi indivizii din speciile protejate. 
•  Tăierea vegetaţiei lemnoase.

Ce măsuri ar trebui loate pentru stoparea amenințărilor...

• Conservarea şi protejarea mediului înconjurător
• Conştientizarea şi asumarea responsabilităţii protejării mediului de către localnici
• Reducerea dezechilibrelor produse de om naturii prin ameliorarea daunelor făcute mediului

Un scurt filmuleț de prezentare






     Apa înseamnă  viață


Galerie de imagini